Când, în 2010, ajungeam în Ouranopolis, orășel stațiune de la granița cu Ținutul Sfântului Munte Athos, sau când închiriasem o barcă de la baza complexului hotelier Aristoteles pentru a face o plimbare spre mica insulă Ammouliani aflată în apropierea zonei continentale, nu m-am gândit că va veni o vreme în care nu numai că voi pune piciorul pe acest petic de pământ, dar voi petrece cu plăcere multe zile alături de buni prieteni greci.
A trebuit să vină ediția de primăvară a Târgului de Turism al României ca să pot pătrunde tainele acestei micuțe insule paradisiace, chiar de la oameni care veneau de pe acele meleaguri. Frumoase au fost întâlnirile cu Katerina și Nikitas de la Bucureşti. Atunci, timpul scurt nu ne-a îngăduit să discutăm prea multe, așa că noii noștri prieteni ne-au invitat să le facem o vizită la ei acasă, la Sunrise Hotel, pentru noi, și nu numai, cel mai frumos și primitor din stațiune. Iar asta s-a petrecut nu la mult timp, mai ales că, avându-l alături pe preabunul și devotatul pater Nicolae Pântea, un moldovean de-al nostru din Bacău, preot peste patru parohii din Sikia – Halkidiki, am primit aprobarea să intrăm pentru câteva zile în Ținutul Sfântului Munte Athos.
Turismul a cunoscut o dezvoltare impresionantă în Ammouliani, cu precădere în ultimii ani, Sun Rise, hotelul amiral al stațiunii, fiind o dovadă clară în acest sens.
Ca orice hotelieri desăvârșiți, Katerina și Nikitas dăruiesc și se dăruiesc turiștilor, reunind ospitalitatea și generozitatea într-un singur gest cotidian.
Articol de Mihai VASILE și Emil STANCIU, preluat de pe sangealb.wordpress.com
